Dupa ce am ajuns aici, am realizat ca nu putem sa ne dezicem de ceea ce suntem de fapt - putem sa ne schimbam, sa evoluam (sau sa involuam), dar tot vom fie ceea ce suntem; locul unde ne-am nascut, apa pe care am baut-o, mancarea pe care am mancat-o, oamenii, situatiile care ne-au influentat vietile, toate pana la urma fac parte din noi, oriunde ne-am afla in lume.

De aceea, de cate ori am prilejul aici, incerc sa vorbesc depre tara unde m-am nascut. Sunt mandru ca voi deveni cetatean canadian in cateva luni - consider ca aceasta tara este singurul loc unde merita cu adevarat sa o iei de la capat - dar nu mi-a fost niciodata rusine sa spun ca sunt roman.

Acum cand mi-am recitit postul, am gasit ca suna cam alambicat si poate pretentios, dar ideea este simpla; recapatarea mandriei de a fi roman presupune toate celelalte lucruri.. stiti voi care. (Nu este vorba de patriotism fatarnic aici). Iar ce am vrut eu sa mai zic acolo, este ca nu am o dorinta mai mare decat sa vad ca tara unde m-am nascut o sa ajunga la normalitate. Si un pic de tot, incerc si eu sa ajut la asta.

Multumiri ca ai preluat ideea noastra si ai dus-o si tu mai departe. Cele doua citate vor ajunge pe blogul central.
Asteptam si alte contributi la “Capsula Timpului”, ale tale sau ale celor care au aflat de pe blogul tau.
Pentru comunicate referitoare la desfasurarea proiectului, se pot vizita blogurile initiatorilor.

O zi buna,

Adrian

Multumesc ca ai raspuns invitatiei si gandurile tale bune sper sa devina curand realitate. Au fost depuse in capsula.

Carmen